contact us

Use the form on the right to contact us.

You can edit the text in this area, and change where the contact form on the right submits to, by entering edit mode using the modes on the bottom right.


010391 Bucharest
Romania

+1 (650) 284 0431

Consultanță în comunicare, programe de training și executive coaching pentru lideri care vor să se înțeleagă mai bine pe sine și să-i inspire pe cei din jur.  Cu Dragoș Bucurenci și partenerii săi.

În căutarea fericirii

Blog

Blog-ul Khastalia, companie care oferă consultanță în comunicare, programe de training și executive coaching pentru lideri care vor să se înțeleagă mai bine pe sine și să-i inspire pe cei din jur.  Cu Dragoș Bucurenci și partenerii săi.

În căutarea fericirii

Dragoș Bucurenci

CUM A AJUNS SENSUL VIEȚII UN FEL DE POLIVITAMINĂ.

De Dragoș Bucurenci.

Filosofii și psihologii încă dezbat relația dintre fericire și viața trăită cu sens, dar un lucru e sigur:  oamenii care simt că au o menire în viață sunt ceva mai sănătoși decât semenii lor care încă n-au găsit răspunsul la întrebarea despre rostul vieții.

Experiențele unui psiholog în lagărele de concentrare

 Victor Frankl și-a pierdut tatăl în ghettoul-închisoare de la Terezin, mama și fratele la Auschwitz, soția la Bergen-Belsen.

Victor Frankl și-a pierdut tatăl în ghettoul-închisoare de la Terezin, mama și fratele la Auschwitz, soția la Bergen-Belsen.

Psihiatrul austriac Victor Frankl a formulat una dintre cele mai convingătoare teorii pe această temă în „Omul în căutarea sensului vieții”, o carte publicată la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial. 45 de ani mai târziu, cartea a fost inclusă de cititorii americani în cadrul unui sondaj național între primele 10 cărți care le-au influențat viața.

Frankl a petrecut aproape trei ani în lagărele naziste, dintre care cinci luni într-o colonie de muncă forțată. Și-a pierdut tatăl în ghettoul-închisoare de la Terezin, mama și fratele la Auschwitz, soția la Bergen-Belsen.

În urma mai multor miracole sau a unor șanse extraordinare, spuneți-le cum vreți, Frankl a rămas în viață până la înfrângerea Germaniei și a publicat la numai un an de la eliberare cartea care avea să-l facă celebru în lumea întreagă. Primul ei titlu a fost „Orice ar fi, spune DA vieții: experiențele unui psiholog în lagărele de concentrare”.

 

După Frankl, fericirea nu poate fi căutată, ea trebuie lăsată să se întâmple.


În schimb, stă în puterea omului să înlăture una dintre piedicile care stau în calea fericirii: lipsa sensului vieții.

Omul se poate împlini prin dragoste, prin suferință sau prin găsirea unei misiuni. Dintre acestea, împlinirea prin suferință pare cea mai stranie.

Dar aceeași idee o exprimă Nicolae Steinhardt în „Jurnalul fericirii” sau Soljenițîn în „Arhipelagul Gulag”, unde scrie:

„Binecuvântată fii închisoare, binecuvântată fii pentru că ai apărut în viața mea! Pentru că acolo, zăcând pe priciul putred al închisorii, mi-am dat seama că scopul vieții nu este, așa cum suntem obișnuiți să credem, prosperitatea, ci maturizarea sufletului omenesc.”

În paranteză fie spus, ideile acestea nu sunt cu totul diferite de cele pe care Platon le-a formulat acum mai bine de două milenii și jumătate în „Republica”.

Cursul despre fericire de la Stanford

În ultimele decenii, psihologii au început să verifice câtă substanță au aceste teorii.

 Jennifer Aaker

Jennifer Aaker

Profesoara Jennifer Aaker, care predă la Stanford un curs extrem de popular, intitulat simplu „Happiness”, a realizat anul trecut împreună cu alți colegi un studiu pe tema relației dintre fericire și viața trăită cu sens și a aflat că cele două noțiuni sunt puternic corelate statistic, ceea ce înseamnă că viața fericită și viața trăită cu sens merg de cele mai multe ori mână în mână.

Dar măsurătorile lui Aaker arată că există un număr semnificativ de persoane fericite care nu au neapărat un sens, o misiune în viață. De asemenea, anumite activități și preferințe care-i fac pe oameni să simtă cu mai multă putere că trăiesc o viață cu sens sunt totodată și cele care-i fac mai puțin fericiți, ceea ce vine să confirme teoria lui Victor Frankl că suferința poate fi ea însăși aducătoare de sens.

Dar dacă ești obișnuit să-ți satisfaci micile și marile plăceri fără să te preocupe prea tare rostul tău pe lume, studiul lui Aaker pare să te liniștească: poți să-ți trăiești liniștit viața la fel de bezmetic ca și până acum. 

Sensul vieții face bine la sănătate

În cazul în care ai respirat ușurat citind ultima propoziție, am o veste proastă. Studiul lui Aaker e un instantaneu social, nu urmărește oamenii în evoluția lor, așa că nu dovedește, de fapt, mare lucru. Da, e posibil să fii fericit pe termen scurt fără să te preocupe prea tare sensul vieții, dar studiul nu spune nimic despre efectele pe termen lung ale acestei alegeri.

În schimb, un alt studiu, realizat de doi psihologi de la University of North Carolina și publicat acum două luni, a descoperit faptul că la oamenii care simt că își trăiesc viața cu sens genele responsabile cu funcționarea sistemului imun sunt cu 10-30% mai active decât la media populației, iar la oamenii care se declară fericiți, dar nu simt că au nepărat un sens în viață, cu 20% mai puțin active.

Adică, pe scurt, viața trăită cu sens face bine la sănătate. Pe mulți dintre psihoterapeuți acest studiu nu-i va surprinde, pentru că el confirmă ceva ce ei știu de foarte multă vreme: pe termen lung, viața trăită doar de dragul plăcerilor e născătoare de depresie și de nevroză. Și ambele sunt bine corelate cu proasta funcționare a sistemului imun.


La oamenii care simt că își trăiesc viața cu sens genele responsabile cu funcționarea sistemului imun sunt cu 10-30% mai active decât la media populației.


Așa că ai putea încerca măcar o dată pe săptămână să incluzi în rutina matinală răspunsul la întrebarea „Care e rostul meu pe lume?”. Sensul vieții, ca și multivitaminele, se eliberează fără prescripție medicală.

(articol publicat în The One, septembrie 2013)